SCOLIOZA este o afecțiune a coloanei vertebrale. Privită dintr-o parte, coloana are 3 curburi anatomice : concavă -cervical , convexă toracal, concavă- lombar. Devierea laterală în plan frontal, sub forma literei “S”, mai pronunţată sau mai puţin pronunţată, se numeşte scolioză.

Cum se clasifică și cum se diagnostichează scolioza?

Scoliozele se împart în structurale și nestructurale. În cazul scoliozelor structurale, modificările vertebrale sunt nereductibile fizic și radiologic în poziția culcat și autendința evolutivă. Cele nestructurale sau funcționale se mai numesc și atitudini scoliotice și sunt complet reductibile clinic și radiologic în pozitia culcat.

În funcţie de cauzele care au dus la apariţia afecţiunii, putem clasifica scolioza astfel:
–scolioza congenitală – cauzată de o anomalie a oaselor prezentă la naştere
–scolioza neuromusculară – un rezultat al muşchilor şi nervilor anormali. De obicei este prezentă la oamenii cu spin –bifida sau paralizie cerebrală
-scolioza idiopatică ( cel mai frecvent tip de scolioză). Nu are o cauză specifică. Există mai multe teorii, dar niciuna nu s-a dovedit concludentă. Cu toate acestea, cele mai multe cercetări demonstrează că scolioza idiopatica este genetică.
-scolioza degenerativă – poate apărea în urma traumatismelor sau în urma degenerării osteoporatice

Aspectul clinic al scoliozei

Ca si etiologie, vorbim de contracturi musculare paravertebrale, poziții vicioase. Aceste atitudini scoliotice nu sunt evolutive și dispar odată cu dispariția și corectarea cauzei care le-a produs. Aspectul clinic este sugerat de asimetria umerilor, asimetria bazinului, coastele și omoplatul sau scapula sunt proeminente pe o parte a corpului, ventilația pulmonară poate fi afectată în scoliozele severe.

Măsurarea gradului în scolioză se face prin mai multe metode, însă cea mai acceptată este metoda Cobb.

-Pentru scoliozele cu unghiul Cobb sub 30° se recomandă kinetoterapia, gimnastica medicală, fizioterapia – la pacientii cu dureri, înotul şi întărirea musculaturii spatelui.

-Pentru scoliozele cu unghiul Cobb între 30°-50° se recomandă tratament ortotic, aparat gipsat şi corectarea posturii cu aparate ortopedice, urmate de kinetoterapie.

-Atunci când unghiul Cobb este peste 50°, cu potenţial evolutiv mare, se recomandă tratament chirurgical în cazurile atent selecţionate. Recomandările cu caracter general se regăsesc şi la celelalte afecţiuni degenerative.

Fetele au predispoziție genetică spre scolioză

Aproximativ 2-3 % din tinerii cu vârsta de 16 ani au scolioză, fetele fiind mai predispuse deoarece la pubertate suferă modificări hormonale majore. Mai putin de 0,1 % au curburi mai mari de 40 grade, punct în care intervenţia chirurgicală trebuie luată în considerare.

Scolioza idiopatică poate progresa în perioada de creştere, dar în mod normal nu va evolua în timpul maturităţii. Majoritatea curbelor cauzate de scolioză sunt depistate la examenele screening. Primele indicii că un copil are scolioză sunt umerii inegali , talia inegală sau înclinarea spre o parte a corpului.

Diagnosticul şi stabilirea tipului de scolioză sunt realizate cu ajutorul unei radiografii de coloană toraco -lombară în incidenţa antero-posterior.

Cum se tratează scolioza?

Majoritatea adolescenţilor care au un tip de scolioză care nu are o cauză clară sunt monitorizaţi la intervale repetate (6 luni). Corsetul gipsat, alături de gimnastica medicală, reprezintă tratamentul pentru o scolioză care are o curbură între 25 şi 40 de grade. Scopul este de corectare şi rigidizare a coloanei vertebrale.

Interventia chirurgicală este recomandată curburilor coloanei cuprinse între 40 şi 50 de grade. Scopul medicului este de a se asigura că acea curbură nu se va agrava. Cu toate acestea, operatia nu îndreaptă în totalitate coloana.

Sporturile recomandate în scolioza sunt gimnastica medicală şi înotul.