Sindromul dorsolombar este o afecțiune întâlnită în special în zona de tranziție, între segmentul dorsal și cel lombar.

Pacienții pot prezenta dureri abdominale, dureri de șold, dureri pubiene. Durerea lombară este în general unilaterală, poate fi însoțită de contractură și resimțită la nivelul bazinului, osului sacru și coccisului, sau chiar pe membrul inferior, mimând un sindrom pseudoradicular. În forma acută, durerea apare după efort, torsiuni sau mișcări greșite. Apare imobilizarea vertebrală, însoțită de spasm muscular cu acidoză și dereglare de microcirculație, fenomene ce autoîntrețin cercul vicios, de obicei fără poziție antalgică. Diagnosticarea se face pe baza examenului clinic. Rezultatul examenului imagistic poate fi normal sau poate arăta o leziune degenerativă la nivelul discului intervertebral, articulațiilor fațetare. De regulă, diagnosticul se pune pe baza examenului clinic, ce trebuie să cuprindă și o serie de teste, manevre care mobilizează și tensionează în mod direct segmentele discovertebrale sau prin presiune laterală pe apofizele spinoase.

Tratamentul sindromului dorsolombar este conservator, iar mobilizarea vertebrală este urmată de tratament simptomatic și stabilizator al coloanei.